FORGOT YOUR DETAILS?

Studii și cărți

 

 

O preocupare constantă a membrilor echipei de cercetare a departamentului nostru a fost și elaborarea de materiale didactice moderne și atractive de lucru cu studenții care învață româna ca limbă străină. Astfel, în anul 2012 am reușit să edităm, după aproximativ 5 ani, un manual de bază pentru nivelurile A1-A2.

Povestea acestui  manual este destul de lungă și mă voi rezuma aici la a spune că el nu are nicidecum pretenția de a umple marile goluri din rafturile librăriilor. De fapt, el constituie o mică parte a unui proiect mai vast, inițiat de echipa de lucru a Departamentului de limbă, cultură și civilizație românească. El deschide seria altor manuale de bază care se află în pregătire sau în faza de testare la departamentul nostru, pentru nivelurile B1, B2 și C1. Toate vor aparține colecției Delta (Δ) – „pământ nou” . Vă reamintim că, din aceeași colecție, face parte și volumul de Caiete didactice. A1+.

Socotim că nu mai este necesar să insistăm aici asupra avantajelor utilizării unui manual în predarea limbilor străine. Se știe prea bine că rolul oricărui manual este acela de a prezenta sistemul unei limbi și, în același timp, de a propune o metodă de predare. Prin acesta se asigură continuitatea și unitatea procesului didactic, mai ales când, de pildă, se întâmplă să lucreze mai mulţi profesori la o clasă, așa cum e cazul predării RLS studenților din anul pregătitor, care învață româna într-un regim intensiv de 25 de ore pe săptămână. Mai mult, ar fi ideal ca orice manual să constituie un instrument de promovare a politicii lingvistice a instituţiei care îl utilizează sau, dacă nu, să propună, el însuși, propria politică. Dacă manualul apare și în condiții grafice de bună calitate, conținând imagini clare și interesante, pe post de suport vizual al exercițiilor și activităților propuse, cursanții sunt câștigați inclusiv din punct de vedere afectiv, lucru extrem de important pentru succesul procesului didactic.

Cu atât mai mult se impune utilizarea unui manual de bază în cazul RLS, unde, așa cum s-a văzut mai sus, materialele și instrumentele didactice sunt mai puțin numeroase și, cu siguranță, mai puțin adecvate exigențelor momentului. Drama celui devenit profesor de RLS fără a beneficia de posibilitatea unei specializări propriu-zise la nivel licență sau master începe nu în clipa „confruntării” cu prima grupă de studenți străini, ci mult mai devreme, în momentul căutării „celui mai bun manual” care să-l ajute să-și schimbe perspectiva asupra limbii române, specifică vorbitorului nativ și, mai ales, filologului proaspăt licențiat, în sensul reașezării structurilor propriei limbi după o altă logică, caracteristică vorbitorului non-nativ.

Întrucât e vorba de un manual destinat începătorilor, ne-am rezumat la introducerea structurilor specifice acestor niveluri. Principalul obiectiv avut în vedere a fost acela de a concepe un material cât mai „complet” cu putință: un material care să ne oprească din permanenta alergare în care ne aflam, căutând, în toate sursele avute la dispoziție, exerciții care să vizeze, în egală măsură, formarea și dezvoltarea tuturor competențelor, mai ales a celor orale, care lipseau cu desăvârșire din materialele publicate până acum. Apelând la exemplul limbilor de largă circulație, în care eficiența modelului unităților „complete” era deja dovedită, ne-am hotărât să urmăm un traseu similar și să propunem unități de învățare mai lungi, organizate în jurul unei categorii gramaticale de bază, asociată celei mai potrivite teme.

Pentru a obține un material coerent și unitar, am urmat câteva principii de bază în conceperea unităților noastre, urmând ca toți cei care vor  folosi manualul fie pentru predare, fie pentru învățare – să hotărască dacă am reușit sau nu să le respectăm cu regularitate. Principiul general de care am ținut cont în organizarea întregului manual a fost unul care ne ghidează zi de zi activitatea de predare pe care o desfășurăm la catedră: repartiția echilibrată a celor patru competențe de comunicare, clădite, de bună seamă, pe competența lingvistică. Căci, adoptând modelul comunicativ, nu am neglijat nicidecum structurile gramaticale, ci am încercat să le asociem în mod natural cu o anumită arie tematică și cu acte de vorbire aferente acelei sfere, astfel încât tema propusă să permită exersarea categoriilor gramaticale în situații de comunicare cât mai autentice. De pildă, unitatea destinată hobby-urilor și abilităților (știu să…, pot să…, îmi/nu-mi place să…) oferă un cadru excelent pentru descoperirea și exersarea modului de funcționare a conjunctivului prezent. Descrierea tipurilor de locuință și a obiectelor de mobilier constituie o bună ocazie pentru evidențierea tuturor formelor de plural specifice substantivului românesc. În sfârșit, unitatea consacrată articolelor de îmbrăcăminte și descrierii de persoane prilejuiește sistematizarea formelor pe care le îmbracă adjectivul în limba română ș.a.

Fiecare unitate este concepută în așa fel încât să ofere suport de lucru pentru aproximativ 8-10 ore de curs academic, aceste limite putând varia, bineînțeles, în funcție de profilul fiecărei grupe de cursanți, iar liniile călăuzitoare pe care le-am urmat ar fi următoarele:

  • stabilirea clară a obiectivelor fiecărei unități, formularea lor într-un limbaj accesibil cursanților și introducerea acestora într-o casetă, pe prima pagină;

 

  • utilizarea constantă, în introducere, a unui exercițiu de încălzire, sub forma unor întrebări referitoare la experiențele personale, cu scopul de a trezi interesul cursanților pentru tema în discuție;

 

  • reprezentarea cât mai echilibrată a exercițiilor și activităților destinate fiecărei competențe de comunicare, dar și competenței lingvistice;

 

  • delimitarea clară a tipurilor de exerciții specifice fiecărei competențe prin utilizarea unor simboluri pentru fiecare competență;

 

  • respectarea celor trei pași în exercițiile destinate competențelor de receptare: preascultarea, ascultarea propriu-zisă și postascultarea (respectiv, prelectura, lectura propriu-zisă și postlectura), etape destinate să pregătească înțelegerea textului ascultat sau citit prin exerciții lexicale sau de comunicare, stimulând, totodată, cursantul să producă discurs, oral sau scris, pornind de la textele oferite spre receptare;
  • respectarea etapelor de prezentare, exersare şi producere în predarea gramaticii, precum şi evitarea, pe cât posibil, a excesului de metalimbaj;
  • exersarea structurilor gramaticale în context, apelând la tipuri cât mai variate de exerciţii de comunicare, organizate în diferite formule de interacțiune între cursanți (în perechi sau în grup);
  • introducerea directă a lexicului, fără apelul la o limbă de contact, prin utilizarea pe scară largă a imaginilor, a relațiilor de sinonimie și de antonimie între cuvinte, precum și a perifrazelor;
  • selectarea unor texte interesante, cu un grad de dificultate adecvat nivelurilor A1-A2, ilustrative pentru limba standard și pentru cele mai uzuale situații cotidiene de comunicare, adecvate comunicării orale sau scrise, după caz;
  • inserarea unor texte cu caracter cultural, în măsura în care nivelul elementar de cunoaștere a limbii permite acest lucru, pentru asigurarea unei minime valori documentare ce se impune în cazul unor asemenea manuale;
  • reprezentarea unor tipuri de exerciții cât mai variate și mai interesante pentru fiecare competență în parte;
  • alternarea exercițiilor consacrate diverselor competenţe;
  • oferirea unor modele de lucru, acolo unde s-a simțit nevoia.

        Sperăm că cele cincisprezece unități propuse de noi le vor fi de folos nu doar  profesorilor, care vor descoperi aici toate „indicațiile de regie” necesare bunei desfășurări a cursului practic de limba română, cât mai ales  cursanților, cărora sperăm să le facă plăcere să lucreze cu acest manual. Deocamdată știm că formula de lucru propusă de noi dă rezultate și considerăm că am reușit să ușurăm misiunea cadrelor didactice dornice să experimenteze și alte metode de lucru moderne.

Sperăm ca toţi cei interesaţi de predarea-învăţarea limbii române ca limbă străină la nivel începător să găsiți aici un manual bine organizat, eficient, și, în egală măsură, amuzant și atractiv. Studenții noștri care au lucrat până acum cu acest manual s-au declarat pe deplin mulțumiți.   Să nu uităm însă nicio clipă că nu manualul e cel care predă, şi, cu atât mai puţin, cel care învaţă. Eficienţa lui, ca în cazul oricărui instrument, e relativă şi depinde de maniera în care este utilizat mai mult decât de propriile lui calităţi.

 Un alt aspect extrem de important, care  trebuie precizat în legătură cu manualul nostru de bază, este faptul că acesta poate fi utilizat cu succes de toate categoriile de cursanți, indiferent că sunt vorbitori de limbi romanice, germanice, asiatice sau de limbi arabe. Faptul că elementele lexicale noi sunt introduse pe baza ilustrațiilor sau pe bază de sinonimie, antonimie sau a perifrazelor facilitează însușirea noului vocabular și îi expune pe studenți unei presiuni permanente a limbii române, astfel încât ei sunt obligați să utilizeze în permanență româna ca limbă de comunicare, și singura lor cale de a scăpa din acest cerc este să ajungă să vorbească cât mai corect și cât mai fluent limba română într-un interval de timp cât mai scurt.

 

 

Elena Platon, Diana Viorela Burlacu, Ioana Silvia Sonea (coord.), Procesul de predare – învățare a limbii române ca limbă nematernă (RLNM) la ciclul primar (P1), Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2011.

ISBN 978-606-17-0072-1

Volumul este destinat cadrelor didactice care predau româna ca limbă nematernă elevilor cu vârste cuprinse între 6-11 ani. Ca structură, suportul de curs corespunzător programului P1 este format din trei unități ce cuprind fiecare mai multe secțiuni (Unitatea I: Formarea competenței de receptare a mesajului oral – Ascultarea; Formarea competenței de exprimare orală – Vorbirea; Formarea competenței de receptare a mesajului scris – Citirea; Formarea competenței de exprimare scrisă – Scrierea; Unitatea II: Analiza și exploatarea instrumentelor și a materialelor didactice existente – Clasa I; Analiza și exploatarea instrumentelor și a materialelor didactice existente – Clasa a II-a; Analiza și exploatarea instrumentelor și a materialelor didactice existente – Clasa a III-a; Analiza și exploatarea instrumentelor și a materialelor didactice existente – Clasa a IV-a; Unitatea III: Propunerea unei unități de învățare pentru clasa I; Propunerea unei unități de învățare pentru clasa a II-a, Propunerea unei unități de învățare pentru clasa a III-a; Propunerea unei unități de învățare pentru clasa a VI-a), precedate de cuvântul-înainte al directorului de proiect RLNM, Elena Platon, (Limba română ca limbă nematernă (RLNM) în ciclul primar – fundamentarea unui domeniu de cercetare).

Pentru vizualizarea volumului, accesați RLNM P1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Elena Platon, Diana Viorela Burlacu, Ioana Silvia Sonea (coord.), Procesul de predare-învățare a limbii române ca limbă nematernă (RLNM) la ciclul gimnazial (P2), Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2011.

ISBN 978-606-17-0073-8

Volumul este destinat profesorilor care predau limba română ca limbă nematernă elevilor cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani. Ca structură, suportul de curs corespunzător programului P2 este format din trei unități ce cuprind fiecare mai multe secțiuni (Unitatea I: Competența de receptare a mesajului oral – ascultarea; Formarea competenței de receptare a mesajului scris – citirea; Formarea competenței de receptare a textului literar – textul literar; Competența de producere a mesajelor orale – vorbirea; Competența de producere a mesajelor scrise – scrierea; Strategii de formare și dezvoltare a competenței lingvistice (lexic, noțiuni de fonetică, morfosintaxă) – gramatică și vocabular; Unitatea II: Analiza și exploatarea instrumentelor și materialelor didactice – clasa a V-a; Analiza și exploatarea instrumentelor și materialelor didactice – clasa a VI-a; Analiza corelației dintre programele de școlare și manualele de limb română – clasa a VII; Analiza și exploatarea instrumentelor și a materialelor existente – clasa a VIII-a; Unitatea III: Propunerea unei unități de învățare pentru clasa a V-a; Propunerea unei unități de învățare pentru clasa a VI-a; Propunerea unei unități de învățare pentru clasa a VII-a; Propunerea unei unități de învățare pentru clasa a VIII-a), precedate de cuvântul-înainte al directorului de proiect RLNM, Elena Platon, (Limba română ca limbă nematernă (RLNM) în ciclul gimnazial – fundamentarea unui domeniu de cercetare).

Pentru vizualizarea volumului, accesați RLNM P2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Elena Platon, Diana Viorela Burlacu, Ioana Silvia Sonea (coord.), Procesul de predare – învățare a limbii române ca limbă nematernă (RLNM) la ciclul liceal (P3), Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2011.

ISBN 978-606-17-0074-5

Volumul este destinat profesorilor care predau româna ca limbă nematernă elevilor de liceu. Din punctul de vedere al structurii, suportul de curs corespunzător programului P3 este format din trei unități ce cuprind fiecare mai multe secțiuni (Unitatea 1: Formarea competenței de receptare a mesajului oral/scris – receptarea; Formarea competențelor de producere a unor mesaje orale și scrise – producerea; Formarea competenței de receptare a sensului unui text literar – textul literar; Formarea competenței de producere a unor texte de analiză literară – textul literar; Unitatea II: Analiza și exploatarea instrumentelor și a materialelor didactice existente –clasa a IX-a; Analiza și exploatarea instrumentelor și a materialelor didactice existente –clasa a X-a; Analiza și exploatarea instrumentelor și a materialelor didactice existente –clasa a XI-a; Analiza și exploatarea instrumentelor și a materialelor didactice existente –clasa a XII-a; Unitatea III: Propunerea unei unități de învățare pentru clasa a IX-a; Propunerea unei unități de învățare pentru clasa a X-a (varianta 1); Propunerea unei unități de învățare pentru clasa a X-a (varianta 2); Propunerea unei unități de învățare pentru clasa a XI-a; Propunerea unei unități de învățare pentru clasa a XII-a), precedate de cuvântul-înainte al directorului de proiect RLNM, Elena Platon, (Limba română ca limbă nematernă (RLNM) în ciclul liceal – fundamentarea unui domeniu de cercetare).

Pentru vizualizarea volumului, accesați RLNM P3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Elena Platon, Dina Vîlcu (coord.), Procesul de evaluare a limbii române ca limbă nematernă (RLNM) la ciclul primar (P4), Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2011.

ISBN 978-606-17-0075-2

Volumul este destinat cadrelor didactice care predau româna ca limbă nematernă elevilor cu vârste cuprinse între 6-11 ani. Din punctul de vedere al structurii, suportul de curs corespunzător programului P4 este format din trei unități ce cuprind fiecare mai multe secțiuni (Unitatea 1: Procesul de evaluare a RLNM l ciclul primar; Evaluarea competenței de receptare a mesajului oral – Ascultarea; Evaluarea competenței de receptare a mesajului scris – Citirea; Evaluarea competenței de producere a mesajului oral – Vorbirea; Evaluarea competenței de producere a mesajului scris – Scrierea; Strategii de evaluare a competenței lingvistice (lexic, noțiuni de fonetică, morfologie, sintaxă) – Gramatică și vocabular; Unitatea 2: Procesul de elaborare a testelor; Analiza exercițiilor de evaluare din manuale. Elaborarea unor instrumente de evaluare; Propunerea unui test structurat pe competențe. Model – clasa a VI-a – nivel A2; Unitatea 3: Evaluarea producțiilor orale și scrise. Plasarea pe nivel), precedate de cuvântul-înainte al directorului de proiect RLNM, Elena Platon, (Alinierea procesului de evaluare a limbii române ca limbă nematernă (RLNM) în ciclul primar la standardele europene).

Pentru vizualizarea volumului, accesați RLNM P4.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Elena Platon, Dina Vîlcu (coord.), Procesul de evaluare a limbii române ca limbă nematernă (RLNM) la ciclul gimnazial (P5), Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2011.

ISBN 978-606-17-0076-9

Volumul este destinat cadrelor didactice care predau româna ca limbă nematernă elevilor cu vârste cuprinse între 11-15 ani. Din punctul de vedere al structurii, suportul de curs corespunzător programului P5 este format din trei unități ce cuprind fiecare mai multe secțiuni (Unitatea 1: Evaluarea RLNM la ciclul gimnazial – prezentare generală; Evaluarea competenței de receptare a mesajului oral – ascultarea; Evaluarea competenței de receptare a mesajului scris – citirea; Evaluarea competenței de exprimare orală la grupa de vârstă 11-15 ani – vorbirea; Evaluarea competenței de exprimare scrisă la grupa de vârstă 11-15 ani – scrierea; Evaluarea competențelor de receptare/producere a unui text literar – textul literar; Strategii de evaluare a competenței lingvistice (noțiuni de fonetică, lexic, morfologie, sintaxă) – gramatică și vocabular; Unitatea II: Procesul producerii de teste; Analiza exercițiilor de evaluare din manuale. Elaborarea unor instrumente de evaluare; Propunerea unui test pe competențe. Exemplificare: clasa a VI-a – nivel B1; Unitatea III: Evaluarea producțiilor orale și scrise. Plasarea pe nivel), precedate de cuvântul-înainte al directorului de proiect RLNM, Elena Platon, (Alinierea procesului de evaluare a limbii române ca limbă nematernă (RLNM) în ciclul gimnazial la standardele europene).

Pentru vizualizarea volumului, accesați RLNM P5.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Elena Platon, Dina Vîlcu (coord.), Procesul de evaluare a limbii române ca limbă nematernă (RLNM) la ciclul liceal (P6), Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2011.

ISBN 978-606-17-0077-6

Volumul este destinat cadrelor didactice care predau româna ca limbă nematernă elevilor din clasele liceale. Din punctul de vedere al structurii, suportul de curs corespunzător programului P6 este format din trei unități ce cuprind fiecare mai multe secțiuni (Unitatea 1: Evaluarea RLNM la ciclul liceal. Prezentare generală; Evaluarea competenței de receptare a mesajului oral – ascultarea; Evaluarea competenței de receptare a mesajului scris – citirea; Evaluare competenței de producere a mesajului oral – vorbirea; Evaluarea competenței de producere a mesajului scris – scrierea; Evaluarea competenței de receptare adecvată a sensului unui text literar – textul literar; Evaluarea competenței de producere a unor texte de analiză literară – textul literar; Unitatea II: Procesul producerii de teste; Analiza exercițiilor de evaluare din manualele. Elaborarea unor instrumente de evaluare; Propunerea unui test pe competențe. Exemplificare: clasa a XII-a/Nivel C2; Unitatea 3: Evaluarea producțiilor orale și scrise), precedate de cuvântul-înainte al directorului de proiect RLNM, Elena Platon, (Alinierea procesului de evaluare a limbii române ca limbă nematernă (RLNM) în ciclul liceal la standardele europene).

Pentru vizualizarea volumului, accesați RLNM P6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Elena Platon (coord.), Lavinia Vasiu, Elena Păcurar, Evaluarea competențelor de comunicare orală în limba română – învățământul primar (EVRO- P1), Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2015.

ISBN: 978-606-17-0691-4

Suportul aferent programului P1, adică cel destinat evaluării competențelor de comunicare orală ale elevilor din ciclul primar, a fost conceput ca un ghid pentru profesori. Volumul debutează cu un cuvânt-înainte elaborat de către coordonator, Didactica oralului în ciclul primar, fiind urmat de cinci unități (Evaluarea – cadru general, Competența de receptare a mesajului oral – cadru general, Competența de receptare a mesajului oral – evaluare formativă și evaluare sumativă, Competența de producere  mesajului oral (vorbirea) – prezentare generală, Competența de producere a mesajului oral – evaluare formativă și evaluare formativă). În încheierea volumului, la rubrica Anexe, se regăsesc diferite modele de instrumente de evaluare (grile generale pentru ascultare, scenarii de evaluare formativă, benzi, fișe de auto/inter/evaluare etc.).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Elena Platon (coord.), Andrei Lazăr, Veronica Manole, Cristina Varga, Evaluarea competențelor de comunicare orală în limba română – învățământul secundar (EVRO – P2), Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2015.

ISBN: 978-606-17-0692-1

Suportul aferent programului P2, adică cel destinat evaluării competențelor de comunicare orală ale elevilor din gimnaziu și liceu, a fost conceput ca un ghid pentru profesori. Volumul debutează cu un cuvânt-înainte elaborat de către coordonator, Locul competențelor orale în procesul de predare/evaluare a limbii și literaturii române în învățământul secundar, fiind urmat de cinci unități (Evaluarea. Cadru general; Competența de receptare a mesajului oral. Prezentare generală; Evaluarea competenței de receptare a mesajului oral; Vorbirea. Cadru general; Evaluarea competenței de producere a mesajului oral). În încheierea volumului, la rubrica Anexe, se regăsesc diferite modele de instrumente de evaluare (grile generale pentru ascultare, scenarii de evaluare formativă, benzi, fișe de auto/inter/evaluare, secțiuni de teste etc.).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Elena Platon (coord.), Anamaria Radu, Ioana Sonea, Ștefania Tărău, Evaluarea competențelor de comunicare scrisă în limba română – ciclul primar (EVRO – P3), Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2015.

ISBN: 978-606-17-0693-8

Suportul aferent programului P3, adică cel destinat evaluării competențelor de comunicare scrisă a elevilor din ciclul primar, a fost conceput ca un ghid pentru profesori. Volumul este structurat în șase unități (Procesul de evaluare. Prezentare generală; Evaluarea capacității de receptare a mesajului scris; Evaluarea capacității de receptare a mesajului scris; Atelier de evaluare a exerciții lor de receptare a mesajului scris; Producerea textului scris. Prezentare generală; Instrumente de evaluare), precedate de cuvântul-înainte al coordonatorului (Noi perspective în evaluarea competențelor de comunicare scrisă în limba română la ciclul primar). În încheierea volumului, la rubrica Anexe (în număr de 22), se regăsesc diferite materiale didactice (ex. fișe de auto/inter/evaluare, scenarii didactice, modele de teste, organizatori grafici etc.).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Elena Platon (coord.), Ioana Sonea, Ștefania Tărău, Evaluarea competențelor de comunicare scrisă în limba română – învățământul secundar (EVRO – P4), Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2015.

ISBN: 978-606-17-0694-5

Suportul aferent programului P4, adică cel destinat evaluării competențelor de comunicare scrisă a elevilor din gimnaziu și liceu, a fost conceput ca un ghid pentru profesori. Volumul este structurat în cinci unități (Rolul și funcțiile evaluării. Prezentare generală; Receptarea textului scris. Prezentare generală; Receptarea textului scris. Instrumente de evaluare; Producerea textului scris. Prezentare generală; Producerea textului scris. Instrumente de evaluare), precedate de cuvântul-înainte al coordonatorului (O nouă abordare a evaluării competențelor de comunicare scrisă în limba română în învățământul secundar). În încheierea volumului, la rubrica Anexe (care sunt în număr de 16), se regăsesc modele de instrumente de evaluare (ex. grile generale pentru citire, modele de scenarii didactice, descriptori pentru producerea scrisă generală și pentru scrierea creativă, modele de teste etc.).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Elena Platon (coord.), Antonela Arieșan, Luminița Fodor, Limba română – Evaluarea competenței lingvistice la ciclul primar (EVRO – P5), Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2015.

ISBN: 978-606-17-0695-2

Suportul aferent programului P5, adică cel destinat evaluării competenței lingvistice la ciclul primar, cu cele două componente ale sale, gramatica și vocabularul, a fost conceput ca un ghid pentru învățători. Volumul este structurat în șapte unități (Evaluarea la ciclul primar. Cadru teoretic; Evaluarea competenței (capacității) lingvistice (fonologie, gramatică, lexic). Cadru teoretic; Competența fonetico-fonologică. Cadru teoretic; Competența gramaticală. Cadru teoretic; Competența lexicală. Cadru teoretic; Prezentarea și analiza unui model de secțiune de test pentru competența lingvistică; Elaborarea unor scenarii de evaluare pe parcurs în evaluarea competenței lingvistice), precedate de cuvântul-înainte al coordonatorului (Evaluarea competenței lingvistice la ciclul primar – o nouă abordare). În încheierea volumului, la rubrica Anexe (în număr de 13), se regăsesc diferite materiale didactice (ex. modele de scenarii didactice/secțiuni de test, fișe de auto/inter/evaluare scenarii didactice etc.).

Pentru vizualizarea volumului, accesați EVRO P5.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Elena Platon (coord.), Adrian Chircu, Mihaela Popa, Limba română – evaluarea competenței lingvistice în învățământul secundar (P6), Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2015.

ISBN: 978-606-17-0696-9

Suportul aferent programului P6, adică cel destinat evaluării competenței lingvistice în învățământul secundar, cu cele două componente ale sale, gramatica și vocabularul, a fost conceput ca un ghid pentru profesori. Volumul debutează cu un cuvânt-înainte elaborat de către coordonator, fiind urmat de cinci unități (Evaluarea competențelor lingvistice. Cadrul general. Definiție. Tipuri. Funcții, Competența lingvistică, Procese cognitive implicate în evaluarea faptelor de limbă, Instrumente de evaluare tradiționale și moderne, Evaluarea competenței lingvistice). În încheierea volumului, la rubrica Anexe, se regăsesc diferite modele de instrumente de evaluare (prezentarea descriptivă și grafică a criteriilor de evaluare a competenței lingvistice, organizatori grafici pentru lexic și pentru gramaticală, fișe de auto/inter/evaluare etc.).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Elena Platon (coord.), Româna ca limbă străină. Caiete didactice. A1+, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2012.

ISBN: ISBN 978-606-17-0151-3

Lucrarea cuprinde materiale didactice create de studenții înscriși la modulul de masterat Limba română ca limbă străină (promoția 2009-2011), organizat în cadrul Departamentului de limbă, cultură și civilizație românească al Facultății de Litere din Cluj-Napoca. Volumul corespunde nivelului de competență A1 din CECR și vizează cele patru competențe fundamentale de comunicare: înțelegerea unui text audiat/scris, producerea de mesaj oral/scris. Cele douăsprezece unități propuse sunt organizate tematic în jurul unor sfere lexicale și situații de comunicare specifice nivelurilor elementare de studiere a unei limbi străine.

Prefața volumului poate fi vizualizată accesând Caiete didactice A1, Cuvânt-înainte

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Elena Platon, Ioana Sonea, Dina Vîlcu, Manual de limba română ca limbă străină. A1-A2, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 2012.

ISBN: 978-606-17-0153-7

 

Lucrarea se adresează celor care doresc să predea sau să-și însușească structurile limbii române specifice nivelurilor de competență A1 și A2, aferente Cadrului european comun de referință (CECR). Rolul manualului este de a prezenta sistemul limbii române și de a propune o metodă de predare care să asigure continuitatea și unitatea procesului didactic. Cele 15 unități care formează volumul urmează un principiu general, și anume repartiția echilibrată a celor patru competențe de comunicare (de receptare – înțelegerea după ascultare/după lectură – și de producere – producerea orală/scrisă), construite, firește, pe competența lingvistică (gramatica și vocabularul). Adoptându-se modelul comunicativ, nu s-a neglijat nici organizarea riguroasă a structurilor gramaticale, ci, dimpotrivă, s-a încercat integrarea acestora într-o anumită arie tematică, astfel ca acestea să fie corelate cu situațiile de comunicare în care apar cel mai frecvent, pentru obținerea unui grad de autenticitate cât mai ridicat.

Prefața volumului poate fi vizualizată accesând Manual A1-A2, Cuvânt-înainte

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Diana Burlacu, Elena Platon, Ioana Sonea, Dina Vîlcu (editori), Româna ca limbă nematernă (RLNM), Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință,2011.

ISBN: 978-606-17-0079-0

Volumul reunește lucrările conferinței de lansare a proiectului POSDRU/87/1.3/S/63909, „Perfecționarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar care predau limba română minorităților naționale”, organizată de către Departamentul de limbă, cultură și civilizație românească de la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în perioada 25-26 martie 2011.

 

Pentru detalii, accesează Româna ca limbă nematernă, cuprins și cuvânt-înainte.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Elena Platon, Antonela Arieșan (editori), Noi perspective în abordarea românei ca limbă străină/ca limbă nematernă, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2012.

ISBN: 978-606-17-0290-9

Volumul reunește lucrările conferinței internaționale „Noi perspective în abordarea românei ca limbă străină/ca limbă nematernă”, organizată de către Departamentul de limbă, cultură și civilizație românească și de Institutul Limbii Române ca Limbă Europeană din cadrul Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în perioada 21-22 septembrie 2012.

Pentru detalii, accesează Noi perspctive în abordarea RLS, cuprins și cuvânt-înainte.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Elena Platon, Antonela Arieșan (editori), 40 de ani de limba română ca limbă străină la UBB. 1974-2014, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2014.

ISBN: 978-606-17-0647-1

Volumul reunește lucrările conferinței internaționale aniversare „40 de ani de limba română ca limbă străină la UBB. 1974-2014”, organizată de către Departamentul de limbă, cultură și civilizație românească și de Institutul Limbii Române ca Limbă Europeană din cadrul Facultății de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în perioada 3-4 octombrie 2014.

Pentru detalii, accesează 40 de ani de RLS la UBB, cuprins și cuvânt-înainte.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Elena Platon, Lavinia-Iunia Vasiu, Antonela Arieșan (editori), Discurs polifonic în Româna ca limbă străină (RLS), Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2018.

ISBN: 978-606-17-1388-2

Volumul reunește lucrările primei ediții a conferinței internaționale cu tema Discurs polifonic în Româna ca limbă străină (RLS), organizată de către Institutul Limbii Române ca Limbă Europeană din cadrul Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în perioada 20-21 octombrie 2017.

Pentru detalii, accesează Discurs polifonic în RLS, cuprins și cuvânt-înainte.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Descrierea minimală a limbii române. A1, A2, B1, B2

Autori: Elena Platon, Ioana Sonea, Lavinia Vasiu, Dina Vîlcu

Pentru detalii, accesează Descrierea minimală a limbii române.

 

TOP